marți, 12 octombrie 2010

Viata e un teatru trist...

imi spun, parafrazand poezia ”Actorul”, cand vad cum ”micimea” cuprinde oameni mari...Ca o caracatita, inghite tot, fara exceptie, si mandrie si nume si...VIATA...Oamenii ”mor” sub ochii nostri, cu buna stiinta, infranti de propria pasiune careia i-au inchinat ani, obligati sa se prostitueze (la PROPRIU!!!) pentru bani...E grotesc, incredibil, jignitor...Asta e raspata in final?? Pensii de mizerie, actori adusi in pragul nebuniei, ale caror reactii nu se mai incadreaza sub semnul firescului?? Din pacate, nu se pot detasa dupa ”spectacol”...pentru ca isi traiesc propriul ”show”, al carui decor e confectionat din privatiuni, suferinte, boala, vulgaritate, tristete...Se expun in cele mai crunte ipostaze si ”braveaza”, flirteaza primejdios cu ridicolul si isi asuma sentimente pe care nu le au, plang neputincios in emisiuni prime-time, refuza sa inteleaga ce li se intampla....
R.I.P sufletele marilor nostri actori!

In loc de concluzie...poezia lui Adrian Paunescu:
”O, biet actor
O, biet artist
Rolurile mor
Viaţa e un teatru trist.

Actorul a ieşit în stradă,
Să-şi cumpere ceva salam,
Era în haine de paradă,
Ca Voievod peste un neam.

Printre maşini, printre tramvaie
Actorul se grăbea firesc
Urma să vină-un nor de ploaie
Perucile se dezlipesc.

Şi când s-a aşezat la coadă
Cu paloş, mantie şi scut
Deodată oamenii din stradă
Ca Voievod l-au cunoscut.

S-au dat deoparte cu sfială
Mulţimea toată murmura
Văzându-i hainele de gală
Să ne trăieşti Măria-Ta!

Republicani, mă rog, cu toţii
Descoperiseră alt mod
De-a da cuvânt la noi emoţii
Şi se-nchinau la Voievod.

Dar ploaia a venit deodată
Şi ei văzând cu ochii lor
Întreaga-i faţă demachiată
I-au aruncat un fel de plată:
Lăsaţi-l dracu', e-un actor.

O, biet actor
O, biet artist
Rolurile mor
Viaţa e un teatru trist. ( http://www.youtube.com/watch?v=b4-0AfJKcIU&feature=related )

Niciun comentariu: