sunt usor nostalgica...In drumul meu spre Conservator, trec in fiecare dimineata pe langa Liceul "Gh.Lazar"...E drept ca nu imi retine atentia de fiecare data dar azi, bratele de flori, rochitele special pregatite pentru "prima zi", camerele foto, idilele, mapele (demnele urmase ale ghiozdanelor "burdusite"), emotiile mai mult sau mai putin mascate, aglomeratia din jur, claxoanele si..alte detalii de "gen" liceu, "gen" profa, GEN lingvistice...nu pot trece neobservate. Si-atunci, cu zumzetul familiar in urechi si pasul intins, ajung in curtea celebrului "Misu" (n.b. "Mihai Viteazul")...Scenariul e acelasi, numai ca de data asta sunt protagonista...Imi aranjez cu minutiozitate o bucla rebela, sunt atenta la faldul bluzei (neaparat verde...) si sunt gata!! Colegii sunt aceiasi, dar parca putin schimbati...cu un aer de vacanta....nerabdatori, agitati. Intrebarile se intrepatrund, raspunsurile asijderea....Clasa miroase a lemn si a creta...banca scartie la fel ca inainte; inca mai pastreaza declinarile latinesti intr-un coltisor strategic ales, departe de ochii vigilenti ai doamnei S....Si mai e si Matilda, docila si linistita, cu vorba molcoma si ochii mari....
Inchid ochii putin, cat sa-mi intiparesc mai bine in suflet momentul...Aud soneria (desi preferam clopotelul...) si tresar...Ce ora am?
Imi place sa ma reintorc, sa retraiesc momentele frumoase sau poate mai putin...sa visez cu ochii deschisi, sa ma imaginez...sa ma reintalnesc: Angela de atunci si Angela de acum au inca foarte multe in comun...ambelor le place culoarea verde si...privitul pe fereastra...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu